CALOMNI'ERE, calomnieri, s.f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [Pr.: -ni-e-] - V. calomnia.
Sursă : DEX'98 (6176)  - valeriu

CALOMNI'ERE s. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, ca-lomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, soaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (înv. si reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) bala-muţie, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (O ~ ordinară.)
Sursă : Sinonime (175547)  - siveco

calomni'ere s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. calomni'erii; pl. calomni'eri
Sursă : DOR (229349)  - siveco